Articol aparut intr-un ziar din Romania, scris de catre prietenul meu a carui parere o respect.A.P..

Intr-o tara in care sunt mii de probleme de rezolvat iar unii concetateni dorm in canale, popimea ortodoxa simte nevoia de a compensa lipsa de evlavie si de spirit cu constructii grandioase in care sa-si frece barbile si sa-si mangaie burtile de mult cazute peste curea. Mi-ar place sa vad ca biserica vine si cu propuneri de a oferii societatii (sau macar credinciosilor ortodicsi) ceva, nu sa fie mereu pusa pe cersit. Dati bani pentru inmormantari si botezuri, pentru nunti si cununii, pentru sfintiri sau nesimtiri, dati pentru cutia milei, pentru talismane si lumanari cumparate la supra-pret iar acum dragi componenti ai turmei crestine sunteti rugati sa contribuiti la aceasta catedrala. Care e logica si perspectiva unei asemenea catedrale?
Dumnezeu nu sta in grandomanie si lucire de aurituri. Nu sta nici in mese imbelsugate si candelabre de cristal..sau cel putin asa am aflat iin biserica! Atunci de ce tot acest efort? Se pare ca preotii au uitat sa mai citeasca Biblia iar preotia nu mai e un mod de a te apropia de oameni ci o cariera in care preoteii se zbat sa-si construiasca cladiri mari care sa-i tina departe de fraierii care inca mai cred in moaste si povesti de popa beat.